Arhiva pentru februarie, 2009

II.Vedenii omeneşti

Nu ştiu dacă pasiunea mea pentru mitologia nordică a început să îmi provoace halucinaţii,sau am o imaginaţie bogată,dar în ultima vreme am întâlnit în viaţa cotidiană numai personaje mitice.

La supermarket,mama,tata şi copilul stau la rând la feliate.Mama e o mamă atât de firească încât nu îţi lasă nicio impresie,nu ţi se poate imprima nicio trăsătură [...]

Citeşte mai departe

I.Filtrând lumea prin porii simţirilor se nasc idei

Acum e Timpul.Acum voi începe să scriu lucruri cu adevărat importante.Acum voi începe să gândesc realitatea şi să simt idei.Acesta este prima postare din cele şapte “d-alea serioase”,în care voi prezenta cum ajung să absorb lumea prin simţuri.Pentru că acum într-adevăr simt că încep să văd,să aud,să miros,să pipăi,să gust şi să visez,aşa cum nu [...]

Citeşte mai departe

This one’s for the girls…

…and also for the boys.for the gay boys.
Iată că în ultima vreme mi s-au întâmplat multe chestii de fată;probleme la care am găsit soluţii şi pe care m-am gândit,în mărinimia mea mărinimoasă) a le împărtăşi cu domniile voastre.Deci concluzionând consecinţa ce va urma,iată câteva dintre pildele pe care le-am născocit de curând:

când un băiat se [...]

Citeşte mai departe

De ziua lui Nea Valentin,cu ceva întârziere…

…pentru că nu ştiam cum să îmi exprim mai elocvent părerea despre această manifestare diabetică a dragostei şi ,de asemenea,nedorind a plagia pe cineva,m-am hotărât să citez direct dintr-o revistă numită ‘Studentul’,care grăieşte foarte bine despre acest fenomen:
Fabrriicarrea unuii miitt::
VALENTIINE’’S DAY
Dupã avalanºa de inimioare ºi emisiuni
siropoase la televizor, v-aþi dat seama
deja cã se apropie din [...]

Citeşte mai departe

Albert,sau bărbatul fatal(-ist)

Albert e un tip.Locuieşte undeva în lumea asta mare şi se mai numeşte Dan,Julio,Hassan,Victor sau cum mai vreţi voi.Albert e simpatic.
Să vă spun despre el.Se trezeşte în fiecare dimineaţă devreme,fără a resimţi însă toropeala obişnuită zorilor zilei.Nu se grăbeşte deloc să se ridice din pat.În fond,nici n-ar avea de ce.Aşadar,se trezeşte şi,ca tot omu’,se duce [...]

Citeşte mai departe

Sic cogitimus…(?)

M-am bucurat să mă întâlnesc pe stradă cu o fostă colegă din generală,una dintre puţinele persoanele pe care le revăd cu drag.S. asta e o tipă deosebită în felul ei,iar în gimnaziu era cunoscută pentru frumuseţea ei naturală şi oarecum matură, datorită căreia trebuia să îndure mereu privirile insistente ale băieţilor şi îndoiala profesorilor.Acum nu [...]

Citeşte mai departe

Despre umilinţă.

Noi,oamenii,suntem atât de fireşti,că nu există nimic mai nefiresc decât noi.În lumea noastră de animale vanitoase(care estem!) nimic mai obişnuit decât sadismul,cruzimea gratuită,îngâmfarea şi dorinţa de atotputernicie,absurde şi totodată de nejustificat.
Deseori mă gândesc la răutatea cu care ne răsplătim semenii,mai mult sau mai puţin agreabili,mai mult sau mai puţin agreaţi.De asemenea,interesant de reflectat şi la [...]

Citeşte mai departe